Orice student, jurist sau altă persoană care are tangenţe cu jurisprudenţa este nevoit ca în anumite momente să se consulte cu anumite acte normative, sau norme juridice.
Şi aproape în fiecare act normativ cît şi într-o serie de norme juridice întîlnim o prevedere legală din care denotă anumite interpretări vicioase şi fără eliminarea acestora socot că prevenirea corupţiei este imposibilă ( nu mă refer la combaterea , din simplu motiv că aceasta reprezintă o altă etapă )
Exemplu : Cînd dorim să ne exercităm un drept sau interes legitim în raport cu vreo autoritate publică avînd nevoie din partea acestei autorităţi de vreun act, autorizaţie sau careva înlesniri, suntem obligaţi prin acte normative să prezentăm acestei autorităţi careva acte sau certificate pentru a ne realiza dreptul şi interesul nostru legitim.Problema este că deseori legea nu prevede o listă exhaustivă cu actele care urmează a fi prezentate şi de regulă îi permite funcţionarului public din cadrul autorităţii publice unde activează sa ceară prezentarea şi a altor acte care nu sunt expres prevăzute în atribuţiile funcţionarului dat sau diferite acţiuni din partea persoanei care doreşte realizarea dreptului său interesului legitim, consider că aceasta şi este unul din punctele de start al corupţiei în RM deoarece funcţionarul poate aprecia sub propria şi intima sa convingere ce acte să ceară de la solicitant. Acestă realitate reprezintă unul din cei mai importanţi factori coruptibili ai societăţii noastre. Deci majoritatea actelor normative care înglobează sintagmele ,,ÎN ALTE CAZURI PREVĂZUTE DE LEGE ” sau ,, DE ALTE ACTE LA SOLICITAREA AUTORITĂŢII” ar trebui să reprezinte mărul discordiei în elaborarea Strategiei Naţionale pentru Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, ca aceasta din urmă sa înlature ambiguitatea prevederilor jurisprudenţei statului nostru.
Buna colege! Felicitarile mele cu Ziua europeana a justitiei civile. Opinia mea despre calitatea legii ai vazut-o pe echitate. Totusi, un aspect mai controversat este solicitarea prezentarii altor acte. In esenta sa aceasta permite functionarului sa anatizeze temeinic solicitarea persoanei. Alta cind acst drept este utilizat abuziv si neintemeiat. Aici iarasi revenim nu la cadrul legal (ce de asemenea trebuie sa constituie o preocupare inerenta in sensul combaterii coruptiei), ci atitudinea functionarului – utilizarea statutului sau in interes personal. Aici ar merge transparenta procedurilor si contenciosul administrativ impartial si obiectiv.
Insasi CEDO obliga statele sa adopte legi clare, precise si previzibile. Si statul nostru are probleme aici.
Am abordat si eu ambiguitatea intr-un articol, dar ma refeream la ambiguitatea unor prevederi juridico-penale.
Poti sa vezi articolul incepind cu pagina 16 – http://www.procuratura.md/file/BULETIN%20VIRTUAL%2015.pdf
Am pornit de la conceptul de “alte urmari grave” si am ajuns la concluzia ca in CP sunt multe notiuni de acest gen. Pina la urma, prin ordinul Procurorului General a fost creat un grup de lucru, pentru a elabora un proiect de lege in vederea eliminarii acestor termeni din legislatia penala. Dar.. S-a adeverit ca nu este atit de usor. Proiectul a ramas nefinalizat.
In ceea ce priveste coruptia, nu sunt de vina prevederile legale. Functionarul de care vorbesti are un salariu de 1000 lei, care se duce integral pentru acoperirea cheltuielilor de transport pina la serviciu si pentru a lua masa in pauza respectiva. Dar mai are nevoie sa achite cheltuielile comunale, sa manince inca de doua ori, sa imbrace ceva. Nu mai vorbesc de situatia cind are familie, copii, etc.
Stii, probabil, de la dreptul penal, ca latura obiectiva contine in primul rind cauza, efectul, legatura cauzala. Dar pe linga cauza mai pot exista si careva conditii. In ceea ce priveste legatura cauzala – ea poate fi trasata doar intre cauza si efect, si nu inte conditii si efect. Pai, iata, salariul de 1000 de lei este o cauza, iar lacunile legislative si restul sunt doar conditii. Respectiv, poti singur sa deduci care-i legatura cauzala
P.S. Apropo. Actuala guvernare a inghetat majorarile salariilor functionarilor publici pina la 2012 sau chiar 2013. Poti sa adopti legi extraordinar de bune, sa condamni coruptia pe la toate posturile le televiziune, dar cu astfel de actiuni le nivelezi toate la 0.
P.P.S. Nu fac “politica” (Doamne fereste), doar iti atrag atentia ca lucrurile nu intotdeauna sunt atit de simple cum par la prima vedere
referitor la salariul de 1000 lei , de unde functionarul nu isi poate permite un minim necesar si de aici deseori el este pus in fata situatia sa incearca sa intreprinda anumite actiuni , scheme coruptionale. De aici reiese o singura ipoteza precum ca coruptia se incepe atunci doar cind functionarul are un salariul decent de unde poate sa se intretina insa el se corupe, iar cind ai un salariul ce nu iti permite minumul de existenta iar tu te corupi atunci aceasta nu este coruptie pentru ca esti impus de anumite circumstante , cam asa am inteles eu ideea ta, insa eu sunt de parerea ca aceasta este o abordare din punct filosofic. Din simplu motiv ca legea e scrisa pentru toti suna cam sarcastic insa ,,ce la vie”